În judeţul Suceava sunt trei muzee ale ouălor încondeiate. Două sunt colecţii particulare, în care se regăsesc ouă din zonele etnografice Vama şi Moldoviţa şi ouă înnobilate din întreaga lume obţinute în urma schimburilor dintre cele două artiste, prof. Letiţia Orşivschi, respectiv artista Lucia Condrea cu alţi artişti participanţi la expoziţii internaţionale.
Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti este unica colecţie din ţară în care sunt prezente ouă încondeiate şi închistrite din toată ţara, majoritatea fiind premiate la Concursul de încondeiat organizat în cadrul Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti. Sunt ouă încondeiate în Bucovina din zonele etnografice Ciocăneşti, Câmpulung Moldovenesc, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Moldoviţa, Fundu Moldovei, Paltinu, Ciumârna, Rădăuţi, Brodina, Ulma, dar şi ouă încondeiate cu motive populare specifice zonelor Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Harghita, Ţara Lăpuşului – Maramureş, Neamţ, Olt realizate de participanţii la festival din judeţele respective, precum şi o impresionantă colecţie de ouă vechi.
Acest muzeu, deschis în anul 2007, este foarte cunoscut în ţară dar şi peste hotare, fiind vizitat de foarte mulţi străini care au participat la Festivalul Ouălor Încondeiate, la Festivalul Păstrăvului sau care au poposit pentru câteva ore sau câteva zile în comuna-muzeu Ciocăneşti.
Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate a fost realizat în două săptămâni, primele exponate fiind adunate de primarul de atunci, Gheorghe Tomoiagă, şi angajaţii Primăriei, care au adunat din sat ouăle încondeiate pe care cei din Ciocăneşti le-au păstrat generaţii la rând. Radu Ciocan, actualul primar al comunei, a pregătit pentru acest muzeu un nou spaţiu, mult mai generos şi care corespunde din toate punctele de vedere normelor de conservare şi protecţie a exponatelor.
Colecţia de ouă Novac Norbert Ioan
Din anul 2013 Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti are şi o colecţie de ouă încondeiate cu o vechime cuprinsă între 50 şi 100 de ani, o colecţie foarte valoroasă cu 1.800 de ouă din toată Bucovina şi care a fost donată de regretatul profesor Novac Norbert Ioan, fiu al Ciocăneştiului. Profesorul Novac a iniţiat şi s-a ocupat de organizarea primelor ediţii ale celor două mari festivaluri de la Ciocăneşti, al păstrăvului şi al ouălor încondeiate, şi de înfiinţarea Muzeului ouălor încondeiate. În memoria lui, expoziţia de ouă premiate la Festivalul Ouălor Încondeiate îi poartă numele.
„Cel mai vechi ou din expoziţie are peste 100 de ani. Este un ou încondeiat la Coicăneşti cu ceară naturală de albine, scufundat în baia de culoare şi face parte din colecţia donată de Novac Norbert Ioan. Pe acest ou se regăsesc diverse simboluri, ceea ce demonstrează că nu a fost încondeiat la voia întâmplării. Atât pe acest ou cât şi pe multe alte ouă din expoziţie întâlnim linia verticală şi linia orizontală, care reprezintă viaţa, respectiv moartea, spicul de grâu semnifică bogăţia, linia dreaptă simbolizează destinul, linia în dinţi de ferăstrău reprezintă binele şi răul, linia dublă simbolizează eternitatea, pătratul reprezintă inteligenţa, rombul – înţelepciunea, spirala – timpul, crucea – cele patru anotimpuri, simbolul soarelui, steaua în 8 colţuri, cârja ciobanului. Foarte multe simboluri care se regăsesc pe ouăle încondeiate au legătură cu îndeletnicirea oamenilor din această zonă, creşterea animalelor“, ne-a spus muzeografa Marilena Niculiţă.
Unul dintre cei mai vechi încondeietori era un bărbat
Tot de la Marilena Niculiţă am aflat că cele mai vechi ouă sunt din comuna Ciocăneşti, aici fiind încondeietoare care erau renumite nu numai în Bazinul Dornelor, dar şi în ţară. Unul dintre cei mai vechi încondeietori ai comunei era un bărbat, Dumitru Giosan, care era şi secretarul comunei. El era cunoscut şi în afara ţării, participând la numeroase expoziţii. Ouăle de Ciocăneşti se disting de restul prin culoarea predominantă, negrul reprezentând eternitatea.
La Festivalul ouălor încondeiate una dintre secţiuni este pictarea ouălor cu motive religioase. La Ciocăneşti doar o singură încondeietoare pictează ouă cu motive religioase, dar în Bucovina sunt mai mulţi artişti plastici care au această îndeletnicire. O parte din scenele religioase, cele mai numeroase fiind „Cina cea de taină“ şi „Sfânta Treime“ sau icoanele cu chipuri de sfinţi pictate pe ou, pot fi admirate în acest muzeu.
Ouăle încondeiate la Ciocăneşti se regăsesc în aproape toate ţările lumii
În anii ’80 încondeierea ouălor la Ciocăneşti a intrat în declin, dar a fost reluată în anul 1995 de două încondeietoare, Cristina Timu şi Mărioara Timu, la iniţiativa preotului paroh Ilie Rusu şi pornind de la o coşarcă cu ouă încondeiate adusă de acesta de la Moldoviţa. Astăzi ouăle încondeiate la Ciocăneşti se regăsesc în aproape toate ţările lumii.
„Acest meşteşug al încondeierii ouălor poate constitui şi o sursă de venit pentru multe dintre familiile din satele din zona de munte. Spunem familii pentru că în Bucovina nu încondeiază numai femeile, încondeiază atât bărbaţii, cât şi copiii. Deşi pare absurd, la noi copiii învaţă să încondeieze de la vârsta de patru ani. Ei sunt iniţiaţi de la o vârstă atât de fragedă pentru că le place ce văd că fac părinţii lor. Festivalul Ouălor încondeiate a fost locul de unde atât localnici cât şi încondeietori din alte zone s-au lansat, s-au promovat ori şi-au vândut o parte dintre ouăle decorate cu migală în lungile nopţi de iarnă. Pornind de la acest festival, mulţi încondeietori şi-au promovat munca în alte concursuri şi festivaluri naţionale, la Muzeul Ţăranului Român şi la Muzeul Satului din Bucureşti, la muzee etnografice de renume din ţară. De la aceste manifestări drumul ouălor spre străinătate a fost unul foarte scurt“, ne-a spus Marilena Niculiţă.
Tehnica încondeierii, transmisă mai departe
În muzeul de la Ciocăneşti sunt expuse şi câteva ouă aflate în diverse faze de lucru. Sunt ouă la faza de ceară, ouă scufundate în baie de o anumită culoare. Culorile specifice zonei Ciocăneşti sunt galben, roşu şi negru. Despre tehnica încondeierii am aflat detalii tot de la Marilena Niculiţă, cea care în timpul liber încondeiază ouă alături de cele două fiice ale sale.
„Mai întâi oul este golit, este spălat cu o seringă, este uscat. Ceara de albine este înfierbântată, apoi este aşezată pe ou cu un instrument numit chişiţă. În prima fază trasăm liniile principale, se face modelul cu ceară pe fundal alb. După ce terminăm modelul îl scufundăm în culoare, mergând de la culori deschise la culori închise. Prima oară îl scufundăm în culoare galbenă, după aceea facem modelul cu ceară pe fondul galben, scufundăm oul în culoare roşie, apoi facem modelul pe fond roşu, iar la final îl scufundăm în culoare neagră. După ce l-am scos din culoarea neagră îl ţinem deasupra unei surse de căldură, topim ceara aplicată în toate etapele şi rămâne oul încondeiat aşa cum se găseşte şi în expoziţia noastră“, a precizat Marilena Niculiţă.
Pentru a fi sigure că tradiţia va fi dusă mai departe autorităţile locale au înfiinţat în cadrul muzeului o şcoală de încondeiat ouă şi un atelier de ţesut. La atelierul de încondeiat ouă pot veni inclusiv turiştii care doresc să înveţe acest meşteşug, vara fiind organizată şi o tabără pentru copii.