DRAPEL

© foto: Caii Bucovinei

Ziua Drapelului – ştiută şi ca Ziua Tricolorului – a fost proclamată prin lege în 1998 pentru marcarea de către autorităţile publice prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific. În 1834, voivodul Alexandru Ghica al Ţării Româneşti a atribuit Armatei ca steag tricolorul, cu cele 3 culori – roşu, galben şi albastru – consfinţirea steagului având loc prin decret în timpul Revoluţiei paşoptiste – când s-a precizat că pentru stindard “culorile sunt albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”, dispuse vertical, aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“. Ziua Drapelului a fost instituită pentru a marca data de 26 Iunie 1848, când guvernul a hotărât că tricolorul – roşu, galben şi albastru – reprezintă steagul Ţării Româneşti.

Istoria Tricolorului, un simbol mai vechi decât Marea Unire, începe în 1848. În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I: albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară.

Tricolorul ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului al XIX-lea. Poate fi văzut în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificația: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui).

Tricolorul românesc e simbol de libertate la 1848 şi de unitate la 1859. Îi însoţeşte pe ostaşii care aduc independenţa României în 1877. Spre el vor privi cu speranţă românii în lupta pentru unitate, încununată la 1918.

Astăzi, îl vedem zi de zi pe instituţiile publice, dar tricolorul nu este doar un decor oficial. Steagul capătă suflet când e purtat, în primul rând, de militari. Drapelul ne umple de bucurie şi ne sprijină în suferinţă, fiind un simbol care se transformă în sentiment atunci când se întâlneşte cu momente cheie din vieţile noastre şi din destinul ţării.

Sursa: http://www.evz.ro/

Autor: Cristina Mathias

Leave a Reply