© foto: www.artandcraft.ro
Niciunde în țară nu e mai potrivită vorba Codrul e frate cu românul ca în Bucovina. Existența oamenilor din acest ținut a fost legată dintotdeauna de pădure și de bogățiile ei, cărora au ajuns nu doar să-i dea o utilitate, ci să o transforme în operă de artă. Pentru păstrarea acestor amintiri a fost înființat un muzeu al lemnului, unic în țară. E un loc care merită văzut măcar o dată în viață pentru a ne înțelege rădăcinile.
La Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, peste 15.000 de exponate sunt mărturiile modului de viață al țăranului din Bucovina.
“Vă prezentăm războiul de ţesut, furci de tors, vârtelniţe, sucale, toate necesare pentru prelucrarea materiei prime, inul, cânepa,” explică Maria Ulian, muzeograf.
© foto: www.romania-redescoperita.ro
Colecția obiectelor folosite la stâna este cea mai bogată, pentru că, alături de codru, turmele și animalele din batătură le-au fost alături bucovinenilor, la bine și la rău. Aici găsim linguroiele pentru amestecatul laptelui, donițele din doage în care se țineau brânzeurile, pâna la buciumele folosite pentru a chema oile în stâna.
© foto: www.romania-redescoperita.ro
Vasile Alboi, meșter cioplitor: “majoritatea lingurilor se lucrau pe timp de vară. Care era păstor la munte nu putea să poarte cu dânsul diferite dălți. Scotea cuțitul din curea și făcea de multe ori anumite modele, modelele naționale, numai din vârf de cuțit.”
© foto: www.digi24.ro
Sala cea mai impunatoare a muzeului din Câmpulung Moldovenesc e rezervată mijloacelor de transport țărănești – de la sănii și schiuri, pâna la juguri pentru boi și șei de călărit făcute din lemn. Însă măiestria meșterilor populari în prelucarea lemnului își găsește încununarea într-un alt obiect, vedeta muzelui – lacătul din lemn cu cifru.
Expoziția continuă în aer liber, unde sunt expuse mai multe case tradiționale și anexe, mobilate și decorate ca acum sute de ani. Fiecare exponat din muzeul lemnului are o poveste, un personaj sau chiar cu legende care încă mai sunt cunoscute de oamenii locului și sunt transmise mai departe cu mândrie.
“Omul se ruga la copac , se ruga de iertare la copac înainte de a fi tăiat și tăiatul copacului se făcea iarna în zonă când, dacă vreți, seva era un pic amorțita și nu curgea din plin prin inelele copacului. Din păcate, noi nu ținem cont că dacă tăiem lemnul deșanțat, nu-l vedem vedem la timp, nu-l ocrotim, nu arătăm dragostea omului față de pădure, atunci pădurea, natura se răzbună. De aceea sunt torentele, de aceea sunt viiturile, de aceea sunt inundațiile,” spune Marcel Zahaniciuc, director la Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc.
© foto: www.romania-redescoperita.ro
Grupurile care poposesc la Muzeul Arta Lemnului pot învăța din tainele cioplitului de la meșteri. Vasile Alboi, unul dintre ultimii răzeși din zonă este sufletul acestui așezământ.
“Pe coada lingurii se pot face diverse modele, modele naționale, am lucrat pe cozile altor linguri, erau mai mult ca linguri de decor, nu se foloseau pentru servitul mesei, scene biblice, peisaje din viața de păstorit, o anumită baladă, ceva care se leagă, tot numai din zona nostră, din zona de Bucovina,” spune bărbatul.
Atât exponatele, cât, mai ales, poveștile lor sunt savurate de turiștii care trec pragul unicului muzeu dedicat lemnului din țara.
© foto: www.romania-redescoperita.ro
Muzeul poate fi vizitat în fiecare zi, de la 9:00 la 17:00, iar prețul biletelor este 2 lei pentru copii și 4 lei pentru adulți, iar străinii au la dispoziție ghidaj în franceză, germană și italiană. Popasul la Câmpulung poate fi inclus în orice tur al mănăstirilor din Bucovina dat fiind faptul că se afla în centrul orașului, la strada principală.
Sursa: www.digi24.ro
