Muzeul Oului din Vama este locul unde se poate descoperi şi învăţa meşteşugul încondeierii ouălor alături de profesoarele Letiţia şi Cătălina Orşivschi. Muzeul cuprinde peste 3.000 de ouă din toată lumea, lucrate în tehnici diferite, pe diferite tipuri de suport (coajă de ou, lemn, ceramică, porţelan, piatră, sticlă), pe care Letiţia Orşivschi, artist internaţional, le-a adunat în urma participării la expoziţii şi saloane internaţionale.
„Muzeul este sufletul Bucovinei“
Muzeul a fost înfiinţat de Letiţia Orşivschi, renumit artist internaţional, profesor de artă textilă şi decorativă, care, ca membră a Academiei Artelor Tradiţionale din România, a reprezentat ţara şi zona la saloane şi expoziţii internaţionale de ouă, reuşind în urma schimburilor să realizeze cea mai importantă colecţie de ouă internaţionale din România. În 22 de vitrine, ouăle sunt structurate pe două secţiuni, Ouă din Bucovina realizate în cele două tehnici tradiţionale şi Ouă internaţionale, aduse din 82 de ţări.
„Muzeul este sufletul Bucovinei, este locul unde încercăm să păstrăm tradiţia, pentru că avem multe de arătat atât străinilor, cât şi românilor. Obiceiul închistririi ouălor este foarte vechi şi noi încercăm să ducem această tradiţie mai departe.
Dacă facem o structurare a muzeului ar fi ouă tradiţionale din Bucovina, expoziţia internaţională şi, mai nou, alte tehnici de decorare a ouălor, fiind prezentate câteva tehnici inedite. Un ou pe care sunt colate peste 2.500 de fire de păr uman împletite, ouă cu mesaj care provin din Munţii Pădurea Neagră. Pe un resort este înfilată o fâşie textilă sau o porţiune de hârtie pe care este scris un mesaj. Înainte vreme mesajele erau religioase, astăzi mesajele sunt pentru tinerii căsătoriţi, mesaje de Casă de piatră. Un alt ou care provine din Elveţia are încastrat un ceas în interior. O piesă inedită este reprezentată de un ou în care în interior este prezentată o capelă cu vitralii, cu cupola în interior pictată. Puteţi descoperi şi tehnica cea mai elegantă de decorare a ouălor, tehnica perforării cojii ouălor din Cehia, care pe parcurs a fost preluată şi de alţi artişti. Avem câteva ouă deosebite realizate de artişti danezi cu imagini din poveştile lui Andersen transpuse pe coaja oului“, sunt cuvintele cu care Cătălina Orşivschi ne-a introdus în fascinanta colecţie.
Ouă din Bucovina şi din alte 82 de ţări ale lumii
Încă de la intrarea în muzeu ne întâmpină câteva vitrine cu ouă vechi. Sunt ouă care au aparţinut familiei, cu o vechime între 50 şi 100 de ani, expuse pe elemente de mobilier vechi provenit din casa bunicilor. Sunt ouă lucrate într-o tehnică veche, batik, care presupune scufundarea oului în băi succesive de culoare, culorile fiind protejate de ceară naturală de albine. O altă vitrină găzduieşte ouăle cu motive de Vama lucrate atât în vechea tehnică batik cât şi în tehnica oului cu ceara în relief, unică în lume faţă de batik-ul prezent în estul Europei, o tehnică ce presupune aplicarea succesivă de straturi de ceară care dă acea senzaţie de perluţe.
În următoarea cameră este expoziţia internaţională, unde se explică importanţa oului ca simbol al vieţii şi fertilităţii şi se prezintă tehnica zgârierii ca fiind cel mai vechi procedeu de decorare. „Practic, oul este introdus într-o baie de culoare care va fi îndepărtată prin această zgâriere. Acuarela este cea mai folosită tehnică din lume“, ne-a spus Letiţia Orşivschi.
În vitrina a V-a inedit este cel mai mic ou de reptilă gecko, a cărui dimensiune este sub cea a sâmburelui de cireaşă şi care este lucrat în tehnica acuarelă, dar şi ouăle elveţiene cu aplicaţii de hârtie sau pene. În următoarea vitrină atenţia ne este atrasă de ouăle ungureşti, „ouă lucrate în acuarelă, în alb şi roşu, de femei. Bărbaţii vor aplica metal sau vor potcovi ouăle, existând chiar o zonă unde tinerii aspiranţi la însurătoare vor fi supuşi testului maturităţii prin acea potcovire a oului. Şi dacă oul se va sparge tânărul va fi considerat insuficient de matur şi, din păcate, va fi reprogramat într-un alt sezon de însurătoare“, ne-a precizat Letiţia Orşivschi.
Fiecare ou are o istorie
Ouăle veneţiene pictate cu celebrele măşti, celebrele ouă cehe decorate cu cea mai elegantă tehnică, a perforării, şi ouăle din porţelan din perioada Imperiului Austro-Ungar sunt exponate care atrag atenţia imediat cum ai intrat în a doua încăpere a muzeului. Alături de ele, în aceeaşi vitrină, se află cea mai veche piesă a colecţiei, un ou din 1860 cu rol de suport pentru parfum.
„Ouăle din Slovacia sunt lucrate cu aplicaţii de paie sau de fire metalice, în Malta veţi descoperi broderia pe coajă dar mai ales în coaja oului, iar olandezii vor folosi porţelanul de Delft. Aplicaţiile textile le vom întâlni în Macedonia, Luxemburg şi Danemarca, iar motivele religioase ortodoxe vor fi specifice grecilor, aici având un ou de argint realizat în aceeaşi manieră ca şi copertele Sfintei Evanghelii.
Trecerea spre Asia o vom face cu ajutorul Rusiei şi Turciei, ruşii folosind doar ouă de lemn pe care le decorează cu motive florale sau religioase, dar putem admira şi câteva replici ale celebrelor ouă Fabergé, create odinioară doar pentru ţarinele ţarilor Alexandru al III-lea şi Nicolae I.
Ouăle cu măşti din Indonezia sunt folosite la ritualurile de alungare a duhurilor rele. Aceste ouă sunt puse de mame sub pătuţul copilului pentru ca acesta să fie protejat în lipsa celei care i-a dat viaţă. În Vietnam oul de broască ţestoasă este protector al familiei, iar ouăle de varar, dacă sunt consumate de femei, se consideră aducătoare de fertilitate“, este o foarte mică parte din istoria ouălor expuse şi spusă de Letiţia Orşivschi.
Ouăle de pe continentul african sunt dominate de oul de struţ, însă vom întâlni şi ouă de lemn, ouă de piatră, ouă de fildeş, ouă din pietre semipreţioase, dar o să descoperim şi cel mai rar ou de pe pământ, oul de crocodil african.
Secţiunea cu ouă internaţionale pentru copii
Aşa cum am aflat de la Cătălina Orşivschi, ca noutate este secţiunea deschisă de curând cu ouă internaţionale pentru copii realizate într-o tehnică inedită cu hârtie, o tehnică nemţească foarte veche, apoi tehnica quilling aplicată pe ou, tehnica origami şi ouţele pentru Crăciun.
La finalul vizitării expoziţiei există turişti care vor să atingă chişiţa, instrumentul cu care se pictează oul. Au parte de această experienţă participând la demonstraţii interactive pentru a afla simbolurile de pe coaja oului, câteva noţiuni despre culorile care apar pe ouă, semnificaţiile oului în Bucovina şi pot folosi acel instrument pentru a încondeia un ou în muzeul de la Vama.
Sursa: Lumea Satului (Silviu Buculei)
Foto: http://www.rolandia.eu/