Colţul de rai de la Lucina, locul unde sute de cai huţuli zburdă liberi pe crestele munţilor

Herghelia Lucina Bucovina

Lucina, un cătun aflat în Obcinile Bucovinei, aproape de graniţa cu Ucraina, este un adevărat colţ de rai, o destinaţie perfectă pentru vacanţă în orice sezon. Lucina este locul unde cresc liberi huţulii, singurii cai pursânge româneşti. În acest sătuc din zona montană a judeţului Suceava se găseşte cea mai veche herghelie din ţară, unica din Europa, în care există calul huţul, singura rasa românească care s-a păstrat până în zilele noastre.

Pe pagina de internet a hergheliei se precizează că primul grajd al aşezării a fost înfiinţat de un colonel neamţ, Martin von Hermann, la 1856. În trecut, calul huţul creştea în sălbăticie, pe crestele munţilor. Animalul a fost domesticit de oamenii zonei, care îl folosesc şi astăzi pentru treburile gospodăriei.

Rasa Huţul face parte dintre rasele de cai autohtone şi este în prezent tipul reprezentativ al calului de munte, care de-a lungul anilor a dovedit că este rezistent şi adaptat condiţiilor de muncă din zona muntoasă. Totodată el îmbină destul de bine raportul dintre masa corporală, conformaţie şi aptitudinile de muncă.

Herghelia Lucina se află în administraţia Direcţiei Silvice Suceava. Caii de aici participă frecvent la concursuri de profil, în ţară şi în străinătate. Herghelia dispune de o suprafaţă de 2.700 de hectare de pajişti, suprafaţă suficientă pentru întreţinerea celor câteva sute de cabaline.

Caii huţuli fac parte din singura rasă autohtonă păstrată până în zilele noastre. Conform site-ului hergheliei, pentru prima oară au fost pomeniţi în lucrarea „Hippica“, la 1606. Denumirea rasei a fost preluată de la populaţia huţulă care trăieşte în satele din Obcinele Bucovinei.

Caii huţuli se disting printr-o dunga neagră de la coamă până la coadă.

La herghelia de la Lucina cresc şi ponei, destinaţi agrementului.

Tarifele practicate la Herghelia Lucina

Turiştii care doresc să viziteze Herghelia Lucina trebuie să plătească o taxă de intrare de 10 lei. Pentru grupurile formate din mai mult de zece persoane, taxa de intrare este de cinci lei de persoană. Tariful pentru jumătate de oră de plimbare călare pe un ponei costă 10 lei iar plimbarea călare pe cal costă 20 de lei. Tariful pentru o plimbare de 30 de minute cu trăsura sau sania trasă de ponei sau de cai costă între 15 şi 20 de lei.

La Herghelia Lucina, turiştii pot lua cursuri de călărie. Pentru începători tariful este de 40 de lei pe oră, iar pentru avansaţi 50 de lei pe oră.

Angajaţii Hergheliei Lucina pot organiza, la cerere, demonstraţii şi prezentări ecvestre. Pentru aceste servicii tariful este de 400 de lei pentru 30 de minute.

Turiştii se pot caza la preţuri rezonabile chiar la pensiunea hergheliei.

O istorie de peste 150 de ani

De la înfiinţarea ei şi până în anul 1914, herghelia a aparţinut imperiului Austro-Ungar, împreună cu herghelia Rădăuţi. În anul 1875, din motive necunoscute, herghelia este desfiinţată, însa datorită cererilor armatei, ea a fost reînfiinţată în anul 1877, având un nucleu de reproducţie format din zece iepe cumpărate de la populaţia din zonă, şi armăsarul Ştirbu achiziţionat din cătunul cu acelaşi nume. Dupa reînfiinţare, efectivul matcă a crescut simţitor, ajungând în anul 1891 la 71 de capete. Evoluţia rasei huţul a înregistrat progrese deosebite în Herghelia Lucina până în anul 1914, în luna august, când din cauza războiului herghelia a fost evacuată din Bucovina în Austria.

După terminarea războiului, statul român datorită statutului pe care l-a avut în război, a fost invitat la ultima licitaţie organizată de statul austriac, la Viena, în anul 1919, de unde a cumpărat o parte din materialul de reproducţie al fostei herghelii Rădăuţi, printre care şi un număr redus de iepe şi armăsari de rasa Huţul, proveniţi din Herghelia Lucina. Astfel, la 29 iulie 1919, s-au adus la Rădăuţi 150 de capete de armăsari şi iepe de reproducţie.

A urmat apoi o perioadă de organizare a hergheliilor Rădăuţi şi Lucina până în anul 1922, când nucleul de bază al rasei huţul era compus din 26 de iepe.

La 10 martie 1944 din cauza celui de-al doilea razboi mondial efectivul de iepe mame, armăsari pepinieri precum şi o parte din tineretul hergheliei Lucina a fost evacuat la Sâmbăta de Jos, la poalele munţilor Făgăraş. În timpul luptelor care s-au dat pe teritoriul hergheliei au ars toate adăposturile pentru animale şi toate locuinţele.

Sursa: adevarul.ro

FOTO: Ştefan Olaru

One Comment

Leave a Reply