Ciocăneşti, un popas pe „drumul ouălor încondeiate”

Festival Ciocanesti

În comuna-muzeu Ciocăneşti s-a desfăşurat duminică, 5 aprilie, cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate. Pentru că a fost foarte frig, toate manifestările programate pentru diferite locaţii au fost mutate în Casa de Cultură.

Deschiderea festivalului a avut loc în jurul orelor prânzului, la Casa de Cultură „Florin Gheucă”, primarul Radu Ciocan precizând că toate manifestările se desfăşoară sub semnul Duminicii Floriilor şi că primul simpozion este dedicat acestei mari sărbători: „Floriile în viaţa ţăranului român”.

„În acest an, festivalul este mai restrâns ca întindere, acţiunile sunt mai dense şi sunt mult mai multe activităţi culturale valoroase. Am păstrat Expoziţia naţională de ouă încondeiate, expoziţie cu vânzare, pentru că suntem la câteva zile de sărbătoarea Paştelui, şi toată lumea doreşte să-şi procure câteva ouă pentru a le pune în coşarcă să meargă la slujba de Înviere, şi Concursul interjudeţean «Tradiţie – valoare sacră», ajuns la a III-a ediţie. Participanţii la acest concurs reprezintă viitorul acestei arte, a încondeierii ouălor. Sunt frumoşi cu toţii, frumos îmbrăcaţi, pentru că nu trebuie să uităm că unul dintre concursurile acestui festival este „Costumul popular – oglinda sufletului”, la Ciocăneşti premiindu-se cele mai autentice şi mai frumoase costume populare. Mulţumesc tuturor încondeietorilor prezenţi aici, fie că sunt din Ciocăneşti sau din alte localităţi, pentru că sunt manifestări similare şi în alte localităţi, dar au ales să vină la Ciocăneşti, ceea ce demonstrează că v-aţi ataşat de această manifestare culturală, devenită o emblemă a comunei noastre. Nu este o concurenţă pentru festivalul de la Moldoviţa, este bine pentru cei care vin din afara Bucovinei să aibă mai multe elemente de atracţie şi pot participa şi la Moldoviţa, şi la Ciocăneşti, şi pot vizita şi Muzeul Ouălor Încondeiate de la Vama. Este un motiv de mândrie pentru Bucovina că are cele trei muzee ale ouălor încondeiate. Practic, pornim pe drumul ouălor încondeiate, iar drumul va fi tot mai lung, pentru că tot mai multe localităţi intră în circuit. Ceea ce a s-a întâmplat de-a lungul anilor la festivalul ouălor încondeiate a avut o finalitate, încondeierea ouălor ajungând în localităţi în care cu câţiva ani în urmă nu se putea vorbi de aşa ceva” a precizat primarul Radu Ciocan.

Expoziţia naţională de ouă încondeiate

La Expoziţia naţională de ouă încondeiate nu au fost aşa de mulţi participanţi ca în anii trecuţi, când festivalul de la Ciocăneşti se desfăşura în duminica dinaintea începerii Postului Paştelui, principalul motiv fiind cel că încondeietoarele au vândut cele mai valoroase ouă încondeiate în timpul iernii, în cadrul târgurilor şi expoziţiilor naţionale şi internaţionale la care au participat. Cei care au vizitat expoziţia au putut să afle detalii chiar de la încondeietori despre tehnicile tradiţionale, au putut să admire ouă cu modele moderne şi sofisticate, realizate în tehnici mai noi. Preţurile au fost negociabile, de la 7-10 lei până la peste 300 de lei bucata, în funcţie de modelul realizat, mărimea oului, dar şi de notorietatea artistului.

Printre meşteri, am întâlnit şi o păstrătoare a spiritului tradiţional în arta încondeierii, Cristina Timu, din Ciocăneşti, care ne-a spus că, în apropierea Paştelui, ouăle încondeiate parcă sunt mai frumoase decât în celelalte perioade ale anului: „Noi ne străduim ca în fiecare an să aducem ceva nou, să păstrăm tradiţia şi cele patru culori, alb galben, roşu şi negru, aceasta fiind culoare de fond, şi să vă încântăm ochii de fiecare dată”.

Alături de încondeietori s-a aflat şi caricaturistul sucevean Ovidiu Ambrozie Bortă-BOA, care i-a „încondeiat” în stilul caracteristic pe cei care au dorit să plece şi cu o altfel de amintire de la Ciocăneşti. „Este pentru al treilea an consecutiv când particip la festival. Mă bucur că cei prezenţi apreciază munca mea şi sper să nu fie ultima participare” ne-a spus caricaturistul.

„Tradiţie – valoare sacră”

La Concursului interjudeţean „Tradiţie – valoare sacră”, 34 de copii de la şcolile din judeţ şi din judeţele Brăila şi Botoşani au prezentat adevărate miniexpoziţii. Copiii din Poiana Stampei, însoţiţi de prof. Dorina Paicu, coordonator al grupului „Micii meşteşugari” şi al proiectului „Tradiţii”, iniţiat în 2009 la Poiana Stampei, s-au detaşat de restul concurenţilor prin coloritul ouălor, culori foarte vii şi bine armonizate.

La numai 13 ani, Alina Mihaela Czutka încondeiază florile şi bundiţa de Poiana Stampei pe oul de prepeliţă, pe cel de găină, gâscă şi, mai nou, pe oul de struţ, ou cu care concurenta a fost vedetă la faza naţională la Olimpiadei Meşteşugurilor de la Sibiu, primind premiul special al Muzeului Astra. „Am învăţat să pictez ouă de la prof. Dorina Paicu şi de la mama. Încondeiez de la vârsta de 5 ani, iar cel mai important premiu este premiul special pentru păstrarea tradiţiilor obţinut la Sibiu. Această artă a încondeierii înseamnă pentru mine un moment de credinţă. Este o tehnică în care se lucrează greu pentru că, dacă greşim, nu putem şterge, nu mai putem corecta nimic” ne-a spus Alina. Ouă pictate a prezentat şi Nicoleta Viorescu, iar cealaltă tehnică de la Poiana Stampei a fost reprezentată de Ionela Pentelescu, care a lucrat ouă în ceară, monocrom – cea mai veche tehnică din această localitate.

Juriul format din profesoarele Claudia Angela Samson, Mina Lupescu şi Tudoriţa Huţuleac a decis să acorde 18 premii I, 7 premii II, un premiu III, ceilalţi copii primind menţiuni.

„Floriile în viaţa ţăranului român”

impozionul „Floriile în viaţa ţăranului român” a adus în atenţie semnificaţia acestei sărbători creştine. „Ca în fiecare an, tematica simpozionului de la Ciocăneşti abordează perioada prepascală şi pascală. Anul acesta beneficiem de prezenţa dnei prof. dr. Angela Olariu, tema abordată fiind Floriile, simbolistica Floriilor, pelerinajele de Florii, semnificaţia crenguţelor de salcie în viaţa noastră, a tuturor. Floriile reprezintă o sărbătoare foarte importantă şi, ca urmare, multe dintre românce poartă nume de floare, floarea fiind simbolul frumuseţii, a purităţii şi, cu atât mai mult, un simbol al credinţei. Să ne reamintim de intrarea Domnului Iisus în Ierusalim, de ramurile de finic care în România au fost înlocuite de mâţişori de salcie sfinţiţi, care vor sta la icoane tot timpul anului” ne-a spus prof. Dorina Paicu.

Vernisaje şi lansări de carte

Vernisajele expoziţiilor „Oul încondeiat, prima carte religioasă a omenirii”, „Motivul crucii în arta populară tradiţională”, în care au fost prezentate obiecte de artă populară în care se regăseşte simbolul crucii într-o multitudine de variante ale creativităţii ţăranului român, şi lansarea albumului „Simbolismul crucii în satul tradiţional românesc”, având ca autor pe unul dintre cei mai buni specialişti în etnografie şi etnologie din ţară, dr. Angela Paveliuc Olaru, au fost alte activităţi care au atras atenţia celor prezenţi. S-a vorbit despre semnificaţia duhovnicească a postului şi despre sensul teologic, cultic şi antropologic al Sfintei Cruci. Etnograf Angela Paveliuc Olaru a marcat printr-un dialog de suflet cu cei prezenţi o perioadă specială a Postului Mare, cea în care credincioşii „se desprind de obişnuinţa lucrului pe orizontală şi îşi îndreptă atenţia spre cer”, pregătind Învierea Domnului.

Expoziţie de carte românească veche

O altă expoziţie interesantă a fost cea de carte românească veche, provenită din colecţia muzeologului dornean Andrei Avram. Andrei Avram a venit la Ciocăneşti cu o mică parte din colecţia de carte foarte veche pe care o deţine. Cele 14 cărţi prezentate publicului fac parte din patrimoniul cultural românesc, cea mai veche fiind din 1684, un moliftenic tipărit la Alba Iulia.

„Am venit cu o expoziţie de carte veche cu îndemnul către creatorii de artă, către încondeietorii de ouă să preia anumite elemente decorative care sunt în cărţile vechi româneşti. Sunt foarte multe detalii, aşa-numitele vigniete prezente pe cartea veche românească, care pot fi adaptate, adăugate sau preluate integral pentru a împodobi oul. Sunt muzeolog, una din pasiunile mele este cartea, iar după încheierea festivalului, începând de luni, voi prezenta expoziţia elevilor de la Şcoala Gimnazială din Ciocăneşti” a precizat Andrei Avram.

De la Rotterdam la Ciocăneşti

Cristina Timu le-a prezentat olandezilor, timp de două săptămâni, în perioada 21 – 30 martie, arta încondeierii ouălor. A fost invitată de Ambasada României în Regatul Ţărilor de Jos pentru a face demonstraţii şi a promova tradiţiile populare din Bucovina în unităţi de învăţământ şi centre culturale din Ţara lalelelor.

„Am fost la şcoli din Olanda unde i-am învăţat pe copiii olandezi să scrie ouă în cadrul unor proiecte, am fost la Universitatea din Rotterdam să le prezint studenţilor olandezi arta încondeierii ouălor din România. Cred că am reprezentat cu cinste România şi le-am arătat că tradiţiile din Bucovina nu vor muri niciodată. Cei din Olanda au fost foarte încântaţi de aceste demonstraţii de încondeiat ouă, nu au mai văzut aşa ceva. Au fost foarte impresionaţi când au văzut ouăle de struţ, nu şi-au închipuit că pot fi ouă reale lucrate de mână. Toată lumea a vrut să încerce, să tragă o linie, să vadă dacă e greu, mulţi au spus că nu e uşor să faci aşa ceva. Străinii au apreciat munca migăloasă depusă la încondeierea unui ou, încercând şi ei să vadă cum se încondeiază, înţelegând câtă muncă trebuie şi cât timp, iar după ce au luat chişiţa în mână şi s-au apucat de lucru şi-au dat seama cât efort depunem pentru a scrie un ou de la cap la coadă”, ne-a spus Cristina Timu.

„Costumul popular – oglinda sufletului”

Înainte ca preoţii din comună să oficieze slujba de sfinţire a festivalului şi a ramurilor de salcie, s-a desfăşurat concursul „Costumul popular – oglinda sufletului”. Juriul de specialitate condus de etnograf Angela Paveliuc Olaru a analizat costumele populare a 33 de concurenţi, printre criteriile de departajare numărându-se autenticitatea costumului şi realizarea manuală a acestuia, respectarea specificului zonal corespunzător fiecărui participant, reprezentativitatea costumului popular în raport cu zona folclorică, ţinuta artistică şi prezenţa scenică a concurentului. Pe primul loc, la egalitate de puncte, s-au situat Asociaţia „Zestrea” din Cluj, Andreea Iaşinovschi, Georgeta Aneci şi Mgdalena Varga.

„Hristos a înviat”, spectacol de muzică şi poezie

În ultima parte a festivalului, poetul Sorin Poclitaru a susţinut un recital din creaţia proprie, iar poeta Carmen Veronica Steiciuc a recitat poezii religioase.

Câmpulungeanul Sebastian Remus Crăciun a prezentat „De Florii – o lecţie de viaţă”, festivalul încheindu-se cu un spectacol extraordinar de muzică şi poezie, „Hristos a înviat”, susţinut de Dorel Vişan, Mariana Anghel, Ionuţ Fulea, Grupul cameral instrumental „Cantores”, Grupul vocal „Anghelos” şi cu denia de la bisericile din comună.

Deşi au fost solicitări ca festivalul să se desfăşoare în primele două zile de Paşte, primarul Radu Ciocan a precizat că în acele zilele încondeietorii petrec sărbătorile în familie, motiv pentru care s-a renunţat la această idee. Dar muzeele din Ciocăneşti rămân deschise în perioada sărbătorilor pascale.

Manifestările au fost organizate de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina”, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti, Şcoala Gimnazială Ciocăneşti şi ANTREC, filiala Bucovina.

Sursa: crainou.ro (SILVIU BUCULEI)

Foto: Marius B (Flickr)

Leave a Reply