La Suceviţa nu s-a păstrat nicio pisanie care să precizeze numele ctitorilor sau data construcţiei; din documente reiese că iniţiativa înălţării aşezământului monahal se datorează lui Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuţi, care a urcat treptele ierarhiei bisericeşti, devenind păstorul creştinilor din Moldova în calitate de mitropolit.
Astfel, istoria recunoaște monumentul ca fiind o ctitorie comună a familiei Movileștilor – mari boieri, cărturari, personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldoviei și Țării Românești în secolele XVI-XVII.
Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, mănăstirea Sucevița a fost ctitorită între 1581 și 1584 de Mitropolitul Gheorghe Movilă. 11 ani mai târziu, după venirea pe tronul Moldovei a lui Ieremia Movilă, sunt construite casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare.
Știați că Paul Henry considera Mănăstirea Sucevița „testamentul artei moldovenești din secolul al XVI-lea”? Că muzeul mănăstirii adăpostește obiecte valoroase, broderii și manuscrise din secolele XV-XVI? Sau că admirabil păstrată, tradițională și inovatoare, totodată, atât din punct de vedere al tematicii iconografice cât și ca exprimare stilistică, pictura Suceviței, operă a doi români, zugravii Ion și fratele său Sofronie, luată în ansamblu, pare o carte de povești?
Foto: David Lewis (Flickr)